Leapşa.

Am fost provocată de Adina să răspund la această leapşă (desul de interesantă, zic eu). regula (dacă se poate vorbi despre existenţa unei reguli cu privire la acest gen de jocuri), e simplă: trebuie să continui propoziţiile cu lucruri (adevărate) despre mine. De asemenea, leapşa trebuie, în mod normal, să fie pasată unei alte persoane, în să acest lucru nu este obligatoriu.

Here goes:

Sunt… un Natan al timpurilor noastre
Aş vrea… a happy little life (sună mult prea bine in engleză ca să traduc)
Păstrez… zâmbete de copil în cutia sufletului meu
Mi-aş fi dorit… să nu fi făcut atâtea greşeli
Nu îmi place… să fiu minţită
Mă tem… de himenoptere, arahnide şi alte insecte, dar şi de ceea ce aş putea să fac dacă aş vrea
Aud... sunetul paşilor tăi călcându-mă pe nervi
Îmi pare rău că… nu pot spune ]îmi pare rău când trebuie
Îmi plac… Eddie Izzard, Josh Bates, The Fray, Jack Johnson şi John Mayer - dintre ultimii ascultaţi
Nu sunt… uşor de înţeles
Dansez… deloc graţios pe nervii tăi şi ai altora
Cânt… Perfect Day, Tears Dry on their own, How to save a life şi multe altele în fiecare zi
Niciodată… nu m-am gândit prea mult la ce va urma
Rar… îmi place o poză făcută de mine
Plâng când privesc… o gamă largă de sentimente şi situaţii, dar şi cât rău pot face cuvintele mele, fără să mă gândesc
Nu îmi place de mine pentru că… plâng. Mult şi uneori din nimic.
Sunt confuză… aproape tot timpul, în multe situaţii şi privinţe.
Am nevoie… de oameni care să-mi arate că le pasă. Cu adevărat.
Ar trebui… să fiu altfel.

O provoc mai departe pe Ana.

you could be so happy.

Hai sa fim happy.


Hai sa facem totul bine.


Hai s-o luam de la-nceput.


Hai.

Sita - happy
Asculta mai multe audio Diverse »

Draperii....

Draperiile sunt acolo. Sunt între noi. Le simt. Mai dense decât un zis de ciment dar mai inefabile decât o aripă a unui fluture. Le simt. Atârnă greoi şi par neclintite de veşnicii. O eternitate care-a fost, o eternitate care este, o eternitate care va mai fi? Nu poţi atinge draperiile, dar le poţi simţi. Eu le adulmec uşor în aer. Au miros de timp prăfuit şi fragmente de amintiri fără termen de garanţie. Mai ştim noi oare ce înseamnă aşa ceva?

Draperiile nu sunt vizibile tuturor. Nu ştiu nici măcar dacă simţi măcar tu că există. Eu da. Mă rătăcesc printre perdele zi de zi, amestecând scenariile, fie ele fataliste sau nu, din mintea mea, cu fragmente de realitate crudă şi ignora....re. Ba nu, ignoranţă! Ba nu! Ba da!...

Of, uite cum se conturează o altă draperie. Şi cu cât mă adâncesc mai mult în labirintul lor ce acum pare aproape malefic, cu atât simt că vor deveni mai permanente şi că prind gust de eternitate în vieţile noastre înguste. Până când moartea ne va despărţi. Unul de altul sau de draperii. Şi ce e cel mai trist e că draperiile ar putea fi distruse de un singur gând, exprimat sau aplicat. Dar am uitat cu e să trag draperiile dintre noi, şi cred că şi tu la fel..
E uşor să mergi printre perdele, dar e trist să te pierzi printre draperii......



Travis - Walking down the Hill

hai draga, ma lasi?

pai stau, imi fac unghiile - in 5 culori!

ma uit la toate filmele posibile

citesc enigma otiliei

photoshopizez

ma gandesc la ce-am avut si ce-am pierdut - but that's nothing new, is it?

incerc sa vad Alfie

recuperez somnul pierdut

ma uit religiously la Crossing Jordan si CSI in fiecare seara, inainte de culcare

joc zuma in prostie

haladui prin magazine cumparandu-mi lucruri de care nu am nevoie...

descarc discografiile de la The Fray si Jack Johnson

aflu de la altii ca problemele mele cu anumite persoane(probleme pe care le credeam private - si intre noi) sunt acum stiute de toata lumea.... chiar discutate si rediscutate... and I who thought friends are forever....

imi dau seama ca am niste principii imbatranite, si niste conceptii prea rigide, iar lumea mea e prea alba-neagra. Asa sunt eu, nu prea vreau zone/lucruri gri in viata-mi. Si nu vreau sa [mai] fiu mintita. Tin prea mult la adevar si la integritatea mea pentru a permite astfel de lucruri. Dar principiile mele, se pare, sunt invechite. Prieteni care nu tradeaza? Din parti! Incredere reciproca? Vezi sa nu! Probleme tinute intre persoane apropiate? Da'de unde! Sinceritate mereu? Asta e deja la limita imposibilului...

Da, principiile solide raman probabil ceva al meu si al catorva persoane pe care le cunosc, si ceva in cateva filme 'de-ale mele'...

Si nu, n-am scris lista de mai sus doar pentru a avea un pretext sa scriu ultimele randuri. Pur si simplu...trebuia sa spun/scriu ce simt. Fac prea mult caz din ceva ce [in opinia altora] nu merita deloc sau nu merita atat de mult? Poate, dar am tinut prea mult la asta ca s-o las asa... sa moara.

Dar imi voi reveni, chiar daca lucrurile nu vor mai fi niciodata cum au fost. Poate nu total, dar macar ... catva...

Vom trai si vom vedea.

P.S. : Multumesc mult voua pentru azi! Si Rada.... multumesc din nou! >:D<

Song: Coldplay - What If
Lyric What if you should decide
That you don't want me there by your side
That you don't want me there in your life?