Draperiile sunt acolo. Sunt între noi. Le simt. Mai dense decât un zis de ciment dar mai inefabile decât o aripă a unui fluture. Le simt. Atârnă greoi şi par neclintite de veşnicii. O eternitate care-a fost, o eternitate care este, o eternitate care va mai fi? Nu poţi atinge draperiile, dar le poţi simţi. Eu le adulmec uşor în aer. Au miros de timp prăfuit şi fragmente de amintiri fără termen de garanţie. Mai ştim noi oare ce înseamnă aşa ceva?
Draperiile nu sunt vizibile tuturor. Nu ştiu nici măcar dacă simţi măcar tu că există. Eu da. Mă rătăcesc printre perdele zi de zi, amestecând scenariile, fie ele fataliste sau nu, din mintea mea, cu fragmente de realitate crudă şi ignora....re. Ba nu, ignoranţă! Ba nu! Ba da!...
Of, uite cum se conturează o altă draperie. Şi cu cât mă adâncesc mai mult în labirintul lor ce acum pare aproape malefic, cu atât simt că vor deveni mai permanente şi că prind gust de eternitate în vieţile noastre înguste. Până când moartea ne va despărţi. Unul de altul sau de draperii. Şi ce e cel mai trist e că draperiile ar putea fi distruse de un singur gând, exprimat sau aplicat. Dar am uitat cu e să trag draperiile dintre noi, şi cred că şi tu la fel..
E uşor să mergi printre perdele, dar e trist să te pierzi printre draperii......
Travis - Walking down the Hill
4 comentarii:
Stii, exista draperii intre oameni si atunci cand se ating...
PS: io n-am draperii, am jaluzele:D:>
Dacă sunt draperii între oameni asta înseamnă că ei se deosebesc doar prin contururi vagi, ceea ce înseamnă că omul pe care îl vezi e jumate ce îţi imaginezi tu şi jumate cum îl percepi - ceea ce poate fi foarte diferit faţă de ceea ce este sau înţeles greşit. Măcar prin draperiile astea, dacă încerci să atingi oamenii, toţi sunt plăcuţi la atingere.
Dar asta mă face să mă gândesc...
e mai bine sau nu printre draperii?
Fără ele cred că lumea ar fi mai surprinzătoare, dar la ce nivel?
Oamenii au in general 'perdele' intre ei. Perdelele sunt mai usoare si mai putin dense. Prin ele poti sa mai sesizezi ceva, sa incerci sa vezi.
Draperiile insa ascund totul.De aceea am facut diferenta intre perdele si draperii. Si aici este vorba despre niste draperii care fac din doi apropiati niste necunoscuti.
Lumea ar fi in continuare surprinzatoare, pentru ca nu poti cunoaste pe cineva niciodata indeajuns de bine. Imaginea fiecarui om e, in opinia mea, jumatate ceea ce el lasa sa se vada si jumatate impresiile noastre despre el.
Da, e asta o idee, dar ceea ce lasa el sa se vada poate fi de multe ori prost inteles.
Mda, intradevar, draperiile ascund totul, dar daca draperiile au o culoare mai deschisa si bate lumina destul de puternic mai distingi ceva - cel putin prin draperiile pe care le-a luat mama. :|
Lumea este oricum surprinzatoare, dar repet: la ce nivel?
Trimiteți un comentariu