miercuri, 27 noiembrie 2013

All my tears, I've used all
on another love.

Pentru prima data de mult, mult, mult timp,
azi am simtit ca vreau sa-mi decupez un patrat din piept, care sa contina inima,
si sa o scot si sa o plesnesc, plesnesc, plesnesc.

Nu merit, nu meriti, si nu meritam nici asta.

De-asta nu-mi permit eu sa imi spun ca ii place cuiva de mine. Pentru ca apoi imi dau voie sa sper, si dupa ce sper imi dau voie sa simt ceva, si dupa ce incep sa simt ceva, sunt fericita, si apoi un ciocan urias de fier sub forma de viata vine si zdrobeste, zdrobeste, zdrobeste tot.

Da, acum imi dau seama ca sunt mai dramatica in scris decat in capul meu. Poate a ramas ceva care seamana a scriitor in capul meu.

Nu ma simt ca in 2 paragrafe mai sus, ma simt ca in primul.

Lucky no.25 a fost incredibil, de trist si de eliberator in acelasi timp, pentru mine.

Niciun comentariu: